Istoricul localitatilor
Pe teritoriul Zarnestiului s-au gasit doua pietre funerare si unele caramizi pe suprafetele carora se afla imprimata stampila legiunii a XIII-a Gemina. O alta descoperire importanta o reprezinta tezaurul monetar descoperit la Zarnesti-Bran constand din monede mici de bronz datand din secolele III-IV e.n., avand pe ele efigia mai multor imparati romani. Legenda locala vorbeste de existenata unei "Villa Zernensis", care se tragea de la un baci pe nume "Zerne", si al carui fiu ar fi inchegat o asezare pe nume "satul lui Zerne" in memoria tatalui lui. La inceputul mileniului trecut Transilvania formata din mici voivodate devine o prada usoara pentru invazia maghiara. Secolele XIII-XIV cuprind perioada colonizarilor sasesti in Transilvania, Banat, respectiv tara Barsei si primele atestari documentare ale Tohanului (1294), respectiv Zarnesti (1367) sub denumirile de "Tuhan" si "Zernehaza". Tohanu Nou este atestat documentar de abia in 1769 si apare ca rezultat al expulzarii locuitorilor Tohanului din vechea vatra deoarece nu vroiau sa-si schimbe religia stramoseasca.

 

Epoca medie este marcata de o serie de navaliri in Tara Barsei care nu au ocolit localitatile Zarnesti si Tohan. De asemenea este semnalat interesul marilor latifundiari maghiari si sasi de a intra in posesia asezarilor mai sus amintite pana in secolul al XVI-lea. Prima invazie turceasca in Tara Barsei are loc in 1421 cand satele Tohan si Zarnesti sunt incendiate. Populatia se retrage in zona unde se afla astazi schitul de la "Coltii Chiliilor". Ulterior mai au loc si alte invazii, populatia retregandu-se in munti din calea navalitorilor. In 1660 locuitorii din zona il sprijina pe Gheorghe Rakoczi la cucerirea cetatii Bran. Ultima incursiune turceasca are loc in 1690 cand are loc "Lupta de la Zarnesti". Tinerii din Zarnesti vor participa si ei la evenimentele din 1877-1878 impotriva Imeriului Otoman. Perioada interbelica este caracterizata prin stabilitate, liniste si prosperitate economica, culminand cu anii 1938. Al doilea razboi mondial rapeste numerosi tineri din localitate, iar altii vor fi luati prizonieri. 

Cele mai vechi urme ale existentei umane pe teritoriul localitatii Rucar dateaza din perioada stapanirii romane in Dacia, la Rucar fiind construit un "castellum" distrus in timpul evenimentelor din 117-118 d.Ch. Cea mai veche atestare documentara se consemneaza, in cazul satului Rucar, la 1377. Rucarul a fost martorul deselor treceri de osti inspre Transilvania, sau de aici spre Tara Romaneasca (Vlad Tepes in 1459 spre Transilvania, Stefan Bathory in 1476 spre Tara Romaneasca, Mihnea al III-lea la 1658 etc.). Pe teritoriul satului s-au dat luptele lui Radu de la Afumati cu turcii. Sigismud de Bathory a poposit la Rucar cu oastea timp de o saptamana. Sunt binecunoscute in sat urmele rascoalei lui Tudor Vladimirescu din 1821. O parte din armata lui Ipsilanti si a lui Tudor a trait o vreme pe teritoriul Rucarului. In 1848 se retrage guvernul provizoriu. Razboiul de independenta a cerut multe jertfe si din Rucar. In timp de pace Rucarul dispunea de o formatie granicereasca pentru paza frontierei si a trecatorii.

Cele mai vechi urme ale prezentei omului in zona satelor Magura, Pestera si Sirnea dateaza din Paleolitic fiind reprezentate de unelte din silex. De asemenea din epoca postromana s-au descoperit fragmente ceramice. In anul 1373 intr-o lista a colibasilor sunt mentionate si satele: Zbarcioara, Coacaza si Sirnea. Rolul strategic al zonei este reliefat si de construirea in sec. al XIV-lea a cetatii Bran.In 1651 Gheorghe Rakoczi atribuie brasovenior cetatea si domeniul Bran. Prin acest act Brasovul devine proprietar si asupra satelor apartinatoare cetatii Bran. Intrarea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului Habsburgic va avea influente si asupra satelor branene mai ales in ceea ce priveste inasprirea fiscalitatii. Revolutia de la 1848 a dus la inlaturarea castelanului si la preluarea puterii de catre reprezentantii branenilor. Tot acum se va desfiinta si iobagia. Din anul 1968 satele Magura si Pestera apartin comunei Moieciu, iar Sirnea comunei Fundata.

Orasul Zarnesti la 1954 Ruinele cetatii Negru Voda