Piatra Craiului este unul dintre cele mai spectaculoase masive montane din Romania. Vizitatorii ii pot descoperi atractiile parcurgand cele 42 de trasee turistice.
Prapastiile Zarnestilor
Prapastiile Zarnestilor este un impresionant sector de chei, care s-a format acum sute de milioane de ani in urma si a aparut initial sub forma unui torent. Formarea cheilor a fost accelerata, datorita stratelor de calcar. Lungimea totala a cheilor este de 3,9 km, cel mai mare sector apartinand Vaii Prapastiilor, cu o lungime de 1,7 km. Acest sector este fascinant datorita faptului ca este ingust, are pereti verticali, calcare stratificate, care dupa unii geologi se gasesc doar in aceste chei. De asemenea, cei norocosi pot zari exemplare de capre negre, fluturasul de stanca sau flori caracteristice zonei.
Au existat 4 faze in dezvoltarea Prapastiilor Zarnestilor:
- Rau epigeu – existenta unui rau format pe roci sedimentare, care la adancirea in calcare a evoluat la suprafata prin eroziune;
- Captare carstica – treptat, cursul apei a trecut in subteran, generand o pestera;
- Colaps carstic – datorita prabusirii plafonului, pestera a devenit un sector de chei foarte ingust si cu pereti verticali;
- Captare actuala – pierderea in subteran a cursului epigeu, pentru a doua oara;
In prezent Prapastiile Zarnestilor este o vale seaca, dar care sta marturie proceselor geologice din perioada Jurasica.
Traseul din Prapastiile Zarnestiului este unul usor accesibil atat copiilor, cat si persoanelor cu dizabilitati.
Creasta Pietrei Craiului
Sunt trasee multe care duc pe creasta Pietrei Craiului si care sunt solicitante fizic, fie ca ascensiunea este dinspre versantul estic sau vestic. Insa, odata ce ai ajuns sa cuceresti creasta, imaginea spectaculoasa si impunatoare te va lasa fara rasuflare, si in acelasi timp va fi cea care iti va lua oboseala si o va inlocui cu implinire.
Creasta Pietrei Craiului se impune in Carpatii Romanesti ca o unitate montana unica si aparte. Unicitatea ei consta in faptul ca este cea mai inalta si cea mai lunga creasta calcarosa din Romania. Are o lungime de 25 km, cu inaltimea maxima la Piscul Baciului – 2238 m. Denumirea varfului isi are originea in desfasurarea oieritului in zona, ca activitate traditionala. Altitudinea minima, de 735 m, se gaseste la confluenta dintre Dambovicioara si Dambovita.
Grohotisurile
Grohotisurile se numara printre formele caracteristice Pietrei Craiului. Acestea se incadreaza distinct in peisaj, atat prin suprafata, cat si prin varietate sau mod de dispunere in spatiu. În Piatra Craiului grohotisurile se întalnesc între 1300-2200 m altitudine, cu suprafaţa cea mai mare la altitudinea de 1750 m, în zonele: Marele Grohotis, La Zaplaz, Piatra Craiului Mica, Hornul Gainii, Padinile Frumoase, la baza umerilor Pietrei Craiului, Varfului Ascuţit, Varfului Padina Popii etc.
Predominante în masivul Piatra Craiului sunt grohotisurile mobile, care se deplaseaza pe vaile ambilor versanţi si formeaza rauri de pietre.
Cerdacul Stanciului
Este situat la baza versantului vestic al Pietrei Mari la altitudinea de 1720 m, reprezentand cea mai mare arcada carstica din Piatra Craiului. Avand o forma circular-ovala, are un diametru de 9 m pe verticala si 12 m pe orizontala. Cerdacul Stanciului este cea mai renumita si impresionanta forma carstica din Piatra Craiului rezultata in urma prabusirii tavanului unei vechi pesteri. Blocul de calcar situat in mijlocul Cerdacului reprezinta o portiune din tavanul fostei pesteri.
Zaplazul
Reprezinta o succesiune de 4 arcade, ramase dintr-o veche pestera, situata în partea vestica a crestei, pe traseul La Lanturi. Arcada superioara este cea mai mare avand circa 4m in diametru, dimensiunile cele mai mici avandu-le arcada inferioara, circa 0,7 m.
Cheile Dambovicioarei au o lungime de 2,4 km si formarea lor este efectul asocierii dintre acţiunea cursului de suprafaţa si acţiunea cursului subteran. Faţa de Prapastiile Zarnestiului, din nord-estul parcului naţional, Dambovicioara a avut o evoluţie mai rapida datorita unor falii care au atras circulaţia apelor subterane. Pe toata lungimea vaii alterneaza sectoare calcaroase cu cele conglomeratice. În cheile Dambovicioarei se afla si o pestera atractiva si mult cautata de vizitatori. Aceasta s-a format în calcare jurasice si are o galerie lunga de 555 m. Desi aceasta lungime este mai mica faţa de alte pesteri din Romania, Pestera Dambovicioara este cea mai lunga din zona. Galeria are laţimi ce variaza între 3-4 m si înalţimi de 4-5 metri, cu puţine ramificaţii, de dimensiuni mici. Dupa 150 de metri de la intrare, galeria se îngusteaza foarte mult. Existenţa pesterii a fost semnalata înca din secolul al XVIII lea cand localnicii o foloseau drept ascunzatoare din calea invadatorilor.
Satele de munte cu gospodariile risipite pe dealuri, unde localnicii inca pastreaza traditiile seculare, in armonie cu natura, se alatura atractiilor turistice care nu trebuie ratate la vizitarea Parcului National Piatra Craiului.
Satul Magura este destinaţia numerosilor turisti care cauta linistea si armonia satelor de munte. Dupa anul 1820 capata o identitate proprie si va figura constant ca asezare. Activitaţile de recreere posibile consta din parcurgerea traseelor turistice si de cicloturism din zona, descoperirea modului de viaţa al localnicilor si vizitarea obiectivelor din imediata apropiere a satului.
Satul Pestera se afla la o altitudine de 1000 de metri si ofera peisaje pitoresti si posibilitaţi diverse de relaxare în natura. Cea mai veche urma de locuire din satul Pestera a fost localizata în Pestera Liliecilor. Aici s-au descoperit urme de habitat uman datand din paleolitic. Desigur, acest fapt nu implica neaparat o continuitate de locuire pana în epocile mai noi.
O prima legenda susţine ca în satul Pestera, în Pestera Liliecilor, haiducii îsi gaseau ascunzis; de aici, în cazul în care potera ar fi încercat sa îi prinda, puteau iesi tocmai sub Piatra Craiului, în avenul Vladusca, prin culoarele subterane ale pesterii. Cercetarile speologilor par a infirma aceasta ipoteza, Pestera Liliecilor neavand legatura cu avenele din zona estica a masivului.
O a doua legenda se refera la haiducul/hoţul Stanciu (al) Bratu(lui). Este pomenit ca acţionand în ţinutul Branului, înainte de mijlocul secolului al XIX-lea. El ar fi avut si o sora, cu numele Stanca, „care era în toate calcarile si spargerile de case cea mai apriga si viteaza tovarasa, caci ea conducea banda de haiduci, ea grija de gospodaria lor, era prevazatoare” (Puscariu 1909, p. 1-2). Ulterior, Ion Ionescu–Dunareanu a susţinut ca toponimicele din partea de sud-vest a Pietrei Craiului, Cerdacul Stanciului, Pestera Stanciului etc., s-ar referi la acest haiduc, ce se adapostea în aceasta regiune.
Satul Sirnea este o localitate limitrofa Parcului Naţional Piatra Craiului si este renumita ca fiind primul sat turistic din Romania. În cadrul unui proiect de promovare turistica, profesorul de biologie din sat, Nicolae Fruntes, a amenajat un muzeu în scoala din sat.
Un eveniment cu denumirea de “Zilele Olimpice de la Sirnea”, cu o vechime de peste 33 de ani, se organizeaza si în prezent. Cu ocazia acestui eveniment au loc, în perioada 22-23 iunie, activitaţi sportive diverse, în cadrul unei tabere pentru elevi.
Schitul Coltii Chiliilor
Este un schit ortodox situat la poalele crestei nordice a Pietrei Craiului. Dezvoltarea schitului ar fi legata, asa cum sustin unii autori, de o invazie turceasca din 1421, cand oamenii locului s-au refugiat in munti si si-au facut si un loc de rugaciune, intr-o pestera micuta.
In prezent, la Schitul Coltii Chiliilor este o biserica de lemn, corpul de chilii, o cladire administrativa si alte amplasamente specifice. Mai sus de schit se afla o pestera in care exista amplasate mai multe icoane si un altar inchinat Sfintei Cuvioase Parascheva.
Castelul Bran
Este un obiectiv foarte cunoscut atat la nivel national, cat si international, care se afla in comuna Bran, la 300 de metri de limita nord – estica a Parcului National Piatra Craiului. Castelul a fost construit intre anii 1377 – 1382, la aceea vreme ocupand o pozitie strategica din punct de vedere istoric. Initial castelul Bran a fost o cetate militara, dar care in 1920 devine resedinta regala. Majoritatea turistilor il viziteaza datorita Legendei “Dracula”, care poate crea o imagine negativa asupra unor specii de animale din fauna spontana: lup, lilieci si poate crea imagini conform carora in natura din zona sunt elemente supranaturale periculoase. Indiferent de motivul pentru care alegeți sa vizitați acest castel, datorită regiunii în care se află, veți putea avea parte de istorie, cultură, tradiție și nu în ultimul rând de valorile naturale ale parcului național.
Tranșeele de la Ciocanu
Ciocanu este cătun al comunei Dâmbovicioara, așezat lângă vechea frontieră între România și Imperiul Austro – Ungar. Este localitate limitrofă a Parcului Național Piatra Craiului și se localizează la est de acesta, pe platoul montan dintre masivul Piatra Craiului și Munții Bucegi. Este situat la 3 km de Dâmbovicioara, la o altitudine de peste o mie de metri. În trecut a aparținut de comuna Rucăr, cea mai mare parte din locuitorii din această localitate au fost moșneni, membrii ai obștei de moșneni Rucăr.
În localitatea Ciocanu și astăzi există tranșee, ziduri de apărare și cuiburi de mitralieră intacte din primul război mondial. Chiar în această zonă au avut loc primele lupte ale Armatei României pentru eliberarea Transilvaniei. Tranșeele au fost restaurate în vara anului 2018 de militarii Brigăzii 2 Vânătorii de Munte „Sarmisegetusa” Brașov.
Bogatia floristica si faunistica
Parcul gazduieste 1189 de specii de plante vasculare, care reprezinta peste 1/3 din totalul speciilor din Romania, precum si importante suprafeţe de paduri de fag si amestecuri de fag cu rasinoase. Dintre aceste plante cele mai cunoscute sunt: garofita Piatrei Craiului, endemit strict local care reprezinta in acelasi timp si simbolul floristic al masivului, floarea de colt, macul galben, sangele voinicului, papucul doamnei, bulbuci, ghintura galbena etc. Totodata, adaposteste o populaţie bogata de carnivore mari: urs, lup si ras, 21 de specii de lilieci, 112 de specii de pasari si peste 220 de exemplare de capra neagra