În Piatra Craiului cenozele dominate de Juniperus comunis ssp. alpina (Juniperus sibirica) sunt prezente fragmentar în staţiuni mai însorite, din etajul subalpin până la nivelul crestei, realizând un optim de dezvoltare în rariştile de limită ale molidişurilor, fiind semnalate de pe Muntele Pietricica, versantul sudic al Grindului Mare şi Piatra Craiului Mică.
Acest subtip de habitat apare fragmentat, ocupând o suprafață totală de 5 -10 ha.
Fânețe montane (Cod 6520)
În Piatra Craiului, habitatul este bine reprezentat pe Valea Bârsei, Valea Dâmboviţei și Dealul Măgura (satele Măgura şi Peştera) la altitudini cuprinse între 724-1.498 m, ocupând suprafaţă cea mai mare la 974 m altitudine.
Fânețele ocupă cca. 1.750 ha din teritoriul parcului național formând, în general, suprafețe continue.
Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) (Cod 8120)
În Piatra Craiului, habitatul este întâlnit între 1.285-2.196 m altitudine, cu suprafaţa cea mai mare la altitudinea de 1.745 m, în zonele: Marele Grohotiş, La Zăplaz, Piatra Craiului Mică, Hornul Găinii, Padinile Frumoase, la baza Umerilor Pietrei Craiului, Vârfului Ascuţit, Vârfului Padina Popii etc.
Habitatul de grohotişuri calcaroase este puternic fragmentat, ocupând o suprafață totală de cca. 80 ha.
Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică (Cod 8210)
În Piatra Craiului, habitatul este prezent în Cheile Brusturetului, Dâmboviței, Dâmbovicioarei, Prăpăstiile Zărneștiului (750 - 1.000 m altitudine) și pe versanții masivului de la 1.000 la 2.200 m.
Versanţi stâncoşi calcaroşi cu vegetaţie casmofitică ocupă o suprafață de cca. 340 ha.
Peşteri închise accesului public (Cod 8310)
Catalogul Peșterilor din Parcul Național Piatra Craiului cuprinde peste 800 de cavități naturale, distribuite mai ales în zonele de chei și la baza crestei. Marea lor majoritate sunt foarte mici, cu dezvoltare și denivelare sub 20 m. Dintre principalele peșteri, de dimensiuni mai mari, menționam: Peștera Dâmbovicioara, Peștera Urșilor, Peștera Stanciului, peșterile de la Colțul Chiliilor, Peștera Dobreștilor, Peștera Hoților, Peștera Liliecilor, Peștera Mare de la Prepeleac, etc.
În Piatra Craiului se găsește al doilea aven ca adâncime, acesta fiind și cel mai mare gol subteran situat la peste 2.000 m altitudine, din țară, localizat în bazinul de recepție al văii Grindului. Cu o denivelare de -540 m, Avenul de sub Colții Grindului este inclus în cadastrul mondial al celor mai profunde goluri subterane.
Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum (Cod 9110)
Semnalate în toate catenele Carpaţilor româneşti, în Piatra Craiului aceste comunităţi sunt cele mai răspândite şi mai polimorfe dintre făgetele cu răşinoase pe întreg versantul dinspre Valea Bârsei, fiind localizate la altitudini de 900-1.100 (1.200) m pe toate culmile, cele cu floră acidofilă preponderent pe expoziţii parţial însorite (vestice şi sud-vestice) iar cele cu Festuca drymeja, codominantă în stratul ierbos, pe expoziţii umbrite (nordice, nord-estice).
Habitatul ocupă câteva mii de hectare.
Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate calcaroase (Cod 9150)
Din Piatra Craiului nu sunt descrise fitocenoze ale asociaţiei sau subasociaţiei vegetale menţionate la corespondenţe dar unele relevee floristice încadrate la as. Symphyto cordati-Fagetum, localizate la altitudini mai mici (820 m, 900 m), pe expoziţii însorite sau parţial însorite (sudică şi respectiv vestică) ale unor versanţi cu declivităţi pronunţate (45° sau 30°) par să se apropie de comunităţile vegetale caracteristice acestui tip de habitat.
Pe teritoriul parcului habitatul poate ocupa câteva sute de hectare.
Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) (Cod 91E0*)
În Piatra Craiului este întâlnit de-a lungul cursurilor de ape, în bazinele văilor Bârsa şi Dâmboviţa.
În Parcul Național Piatra Craiului habitatul ocupă o suprafață de cca. 30 ha.
Păduri vest-carpatice de Pinus sylvestris pe substrate calcaroase (Cod 91Q0)
În Piatra Craiului habitatul apare mai ales în etajul boreal. Comunităţile vegetale specifice habitatului au fost semnalate în sectorul nordic (între Valea Crăpăturii şi Padina lui Călineţ, pe muchii abrupte şi stâncoase la altitudini de 1.350-1.550 m) și în sectorul sudic (Cheile Ghimbavului, Valea Cheii, Colţii lui Dumitru, Culmea Zacotelor, Cheile Mari ale Dâmboviţei).
Habitatul este fragmentat, ocupând o suprafață totală de cca. 100 ha.
Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) (Cod 91V0)
În Piatra Craiului, habitatul ocupă suprafeţe întinse la altitudini cuprinse între 500 și 1.200 m.
Pe teritoriul parcului, habitatul ocupă o suprafaţă de peste 3.300 ha.
Păduri acidofile montane de molid (Picea abies) din etajul montan până în cel alpin (Vaccinio-Piceetea) (Cod 9410)
În Piatra Craiului habitatul se întâlneste pe o suprafată mare, pe ambii versanţi la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.800 m.
Pădurile de molid aparținând acestui tip de habitat ocupă, în Piatra Craiului, o suprafață de cca. 3.600 ha.
Planul de Management al Parcului National Piatra Craiului